Dimitrie Vatamaniuc


Acad. Dimitrie Vatamaniuc:

LUCIAN BLAGA.

Contribuții documentare la biografia sa și a operei

Editorul-coordonator al ”Integralei Eminescu” (vol. VII-XVI) și, printre altele, bibliograful incontestabil al lui Ion Slavici (1973), Ion Agârbiceanu (1974), Lucian Blaga (1977) și Tudor Arghezi (2008), acad. Dimitrie Vatamaniuc, revine asupra vieții și operei ”astrului din Lancrăm” cu lucrarea: Lucian Blaga. Contribuții documentare la biografia sa și a operei (Casa de Presă și Editură ”Mihai Dascal Editor”, București, f.a., 264 p.). Volumul conține ”investigații documentare extinse” asupra unor momente importante din biografia intelectuală a lui Lucian Blaga, cu ”revelații varii de cercetător”. Sunt adunate în acest buchet / volet documentar materiale elaborate în ultimele trei decenii, unele publicate deja în periodice culturale din țară. Cercetările de aici privesc anii studiilor liceale și studențești, începuturile literare și primele traduceri, ipostaze noi ale corespondenței dintre L. Blaga cu contemporanii, clarificarea unor ”erori flagrante de informație”, uneori perpetuate, care se cereau grabnic corijate. Nu lipsește, la unele demersuri mai complexe, secțiunea de Anexe, a unor corpusuri compacte de documente ”menite a sprijini și spori percutanța argumentației”. Este vorba de documente care – aflate în diferite arhive, particulare și publice, ori în publicații profesionale de mic tiraj ale Academiei Române – sunt pentru prima dată alăturate, depășind în cea mai mare parte interesul strict biografic și înscriindu-se într-o mai largă problematică a culturii naționale.

Deși ordinea publicării textelor, multe inedite, este una subiectivă, acestea, aranjate astfel, vin să ilustreze tema documentației respective (pentru cine dorește cronologia exactă a acestor texte, poate consulta capitolul final de Note bibliografice, menționându-se acolo sursa existentă și dacă a fost sau nu tipărit (fragmentar sau integral).

Autorul Biobibliografiei Lucian Blaga. 1895-1961 înregistrase nu mai puțin de 8700 de poziții, parcurgându-se aproape 700 de reviste și ziare existente în biblioteci din țară și străinătate Paris și Viena). Întrucât lucrarea fusese elaborată ”sub dictatură”, autorul se folosise de ”cifru”, sub variate forme, ”spre a putea înregistra și publicațiile puse la «fondul secret» și păzite cu mare strictețe, precum și numele unor intelectuali, atunci proscrise.” Într-un articol clarificator (Biobibliografia Lucian Blaga. 1895-1961, sub dictatură și azi), dl. Vatamaniuc devoalează, iată, «cifrul», simțindu-se jenat, desigur, să constate de atâtea ori că mulți din cei ce au scris despre Blaga fac trimiteri la publicațiile și persoanele respective ”spre a acredita opinia că preiau informațiile direct de la sursă”…

E vorba, îndeosebi, de publicații existente în «fondul secret» al B.A.R., precum: Axa, Buna-Vestire, Porunca vremii, Sfarmă-Piatră, Basarabia literară și de autori precum Ovidiu Papadima, Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Mircea Streinul, Radu Gyr, Ilariu Dobridor și mulți alții.

De asemenea, la vremea respectivă documentele din activitatea diplomatică (existente în arhiva Ministerului de Externe) sau din corespondența particulară (existente în arhiva Muzeului Literaturii Române, care deține cel mai mare fond Blaga, provenit din arhiva poetului) nu erau întru totul accesibile – a se vedea, spre exemplu, cele trei volume de corespondență diplomatică editate în 1995 de Pavel Țugui sau dosarul relației epistolare cu Domnița Gherghinescu-Vania, ”vestala poeziei” de la Brașov, editat de Simona Cioculescu în 1995. Apoi regretul față de rezerva unor urmași, care nu i-ar fi pus la dispoziție ”nici un document” (Dorli Blaga, D.D. Panaitescu).

În materie de biobibliografie, dl. D. Vatamaniuc este îndeobște recunoscut pentru rigoarea, probitatea și controlul fiecărei surse în parte. Conștient că biobibliografia ocupă un loc important în statuarea corectă a unei personalități, cercetătorul socotește aceste instrumente de lucru ”lucrări fără moarte, sub aspectul utilității lor”: ”Încep într-un anume punct și au deschiderea spre viitor, nelimitată, prin cuprinderea informației pe măsura progresului în cercetarea științifică.”

Recentele ”Contribuții documentare” la biografia și opera lui Lucian Blaga constituie, indubitabil, o lucrare de real interes, structurată pe anumite aspecte. Bunăoară, o primă secțiune reproduce o serie de texte mai puțin cunoscute grupate sub genericul Lucian Blaga și Academia Română. Sunt grupate aici materiale epistolare și rapoarte referitoare la premierea poetului în 1920 și la primirea lui în Academie, inclusiv Discursul de recepție rostit în 1937, Elogiul satului românesc. Se știe că prezența Regelui Carol al II-lea atenuase adversitatea lui Nicolae Iorga, pe punctul de a exploda acum, dar și că Blaga nu uita să-și onoreze unele prietenii sau anumite obligații (Ion Petrovici, Basil Munteanu, Nichifor Crainic, Aurel Chirescu)… Întregul dosar al prezenței lui Blaga în lumea Academiei Române (pp. 1-81) este întocmit cu o viziune structurantă de real interes, secțiune ce ar putea fi dezvoltat într-o carte de sine stătătoare.

În ceea ce privește debutul poetic și primele scrieri filosofice, D. Vatamaniuc stabilește că poezia Pe țărm… (cu care tânărul Lucian încercase să debuteze în Luceafărul de la Sibiu, răspunzându-i-se însă la ”Poșta redacției”), va fi publicată în ”Tribuna” din Arad (13/26 martie 1910), nu în ”Românul” cum s-a scris adesea, urmată de poemul Noapte (8 mai 1910). Tânărul poet, aflat acum sub puternica influență a lui Eminescu, Coșbuc și, desigur, Goga, deși elev în clasa a V-a, va citi versuri și în Societatea de lectură ”Ioan Popasu” de la liceul brașovean, în care, conform regulamentului, se puteau înscrie doar elevi din clasele a VII-a și a VIII-a (clase ce vor fi urmate ”în particular” de tânărul Lucian, din motive impuse de necesități). Poemul ”Naufragiaților”, citit aici va încheia primul «val liric» după care, precizează D. Vatamaniuc, ”aproape un deceniu, nu-l mai întâlnim semnând versuri în presa vremii.” Tânărul se simțise atras spre filozofie, mai întâi de Welträthsel-ul lui Haeckel, apoi de intuiționismul bergsonian (la 25 martie 1914 publică în ”Românul” de la Arad, sub numele Ion Albu, un comentariu, intitulat ”Reflexii asupra intuiției lui Bergson (de H.R. – traducere)”, lăsând a se înțelege că e vorba de o traducere, când în realitate era ”mai mult o expunere critică a filosofiei bergsoniene”. (Elev la Brașov. Începuturile activității literare).

Urmărindu-l, apoi, ca Sudent la Sibiu, cercetătorul pătrunde în arhiva Institutului Teologic-Pedagogic ”Andreian”, publicând  Fișa personală a lui Lucian Blaga din ”Matricola elevilor clerici 1895/6 – 1924/25”, situația școlară pe anii 1914-1917 (cele trei ”Cursuri”), diferite documente privind activitatea Societății de lectură ”Andrei Șaguna”, inevitabilele ”rugări”/cereri către Consistoriul Arhidiecezan: scutirea de taxe, susținerea unor examene de ”emendare” (obținuse ”calculi neîndestulători” la Cântare bisericească și Tipic, printre corigenți numărându-se și bunul său prieten Andrei Oțetea din Sibiel), în anul școlar 1914/15, ”singurul cu peripeții din școlaritatea strălucită a poetului”.

O secțiune foarte importantă este cea intitulată O intrare spectaculoasă în literatură, în care avem întregul volet de documente epistolare privind debutul poetului în ”Glasul Bucovinei”, sub auspiciile lui Sextil Pușcariu, grație demersurilor făcute de prietena sa, studenta vieneză Cornelia Brediceanu. Deși faptele se cunoșteau, în linii mari, cercetătorul reproduce în Anexe scrisorile respective și reușește a ne da o imagine autentică a vremurilor destul de frământate în care se va afirma tânărul poet. Mai mult chiar, este urmărit impactul noii poezii asupra tinerelor generații (Lucian Blaga în cursurile de literatură română ținute de Leca Morariu la Universitatea din Cernăuți). D. Vatamaniuc scrie cu frumoasă mândrie bucovineană congeneră despre ”intrarea lui Lucian Blaga în literatura română prin Bucovina”, cam cum simțise și Traian Chelariu în studiul ”Lucian Blaga și Glasul Bucovinei”(1938).

Dincolo de documentaristica propriu-zisă, ilustrată cu rigoare academică, D. Vatamaniuc este și un comentator de reală finețe, urmărind, bunăoară, reflecțiile gânditorului despre ”sufletul slav”, apetența pentru științele naturii ”la Eminescu și Blaga”, unele afinități, convergențe și izvoare (Lucian Blaga și Marcel Schwob, Lucian Blaga și Hölderlin), dar și chestiuni de poetică comparată (Stejarul cosmogonic și ”Gorunul” lui Lucian Blaga) ori de stabilire a unor variante în valorificarea editorială.

Nu lipsesc și unele puneri la punct, mai ”mușcătoare”, deși nu aceasta este specialitatea casei, intervenții nu mai puțin necesare, care fac desigur deliciul unor lectori mai exigenți și probi. A se vedea ultimele articole din studiul mai amplu ”Lucian Blaga în confruntare cu critica deceniului trei. Glose blagiene” (Despre afirmații fără acoperire documentară, despre unele ”inedite”, Despre o descoperire ”senzațională”…).

În totul, volumul de ”Contribuții documentare” la mai buna cunoaștere a vieții și operei lui Lucian Blaga – din care ar putea rezulta tot atâtea abordări, extinse desigur, de istorie literară – constituie o carte de referință în bibliografia lui Lucian Blaga.

Autorul, care nu mai are nevoie de ”prezentări” și ”acreditări”, este de o exemplară ținută documentară, de o acribie și onestitate profesională rar întâlnite. Belfer al informației culese direct din arhive, adică de la sursele fundamentale, Dimitrie Vatamaniuc reface trasee exacte și autentice de biobibliografie blagiană, precum și în alte cazuri, militând programatic pentru așezarea cercetării literare pe temeiuri documentare, convins pentru totdeauna de faptul  că, și în materie de literatură, ”cultura majoră a unui popor se caracterizează și prin numărul instrumentelor de lucru, nivelul de elaborare al lor și bogăția informației”.

Zenovie CÂRLUGEA

22 aprilie 2011

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: