Zoia Elena Deju


Dicționarul General al Literaturii Române:

 ZOIA ELENA DEJU

DEJU, Zoia Elena (Zoia Cârlugea) n. 25 septembrie 1953, Odobești, Dâmbovița. Poetă şi publicistă. Este fiica Elenei (n. Deju) și a lui Ion Năstăsescu, dascăl / cântăreț de biserică. A urmat Liceul Economic din Târgu-Jiu (1972) și a absolvit Facultatea Psihologie şi Asistență Socială  din cadrul Universității Libere Internaționale Moldova  din Chișinău (2011). A îndeplinit funcțiile de contabil (1972-1988) și merceolog la ICSAP Tg. Jiu (1988-1991), inspector și referent la Consiliul Judeţean Gorj (1992-2000), contabil șef la Direcţia de Patrimoniu Gorj (2001- 2003), referent și referent superior la Consiliul Județean Gorj (2004-2011). A debutat cu traduceri din lirica rusă în revista școlară „Ecou” (1971). Debut editorial: Limpezimi de mărgăritar, Editura „Gorjeanul”, 1994. Colaborări: Luceafărul de dimineaţă, Portal-Măiastra, Caietele Blaga, Pașii Profetului, Gorjul literar, Zalmoxiana, Dokiana, Columna, Serile la Brădiceni, Polemika, Gorjeanul, Opinia, Ager .a.

Scrieri: Limpezimi de mărgăritar, poezii, Editura  „Gorjeanul” (1994),  Iluminări în amurg, poeme și publicistică, Editura  „Măiastra”, Tg.-Jiu (2005), Arethia Tătărescu – Marea Doamnă a Gorjului interbelic, coautor, monografie, Editura  „Măiastra” (2007), Măiastra cerului, poezii, coperta IV cu un text de Sorana Georgescu Gorjan, Editura „Măiastra” (2008), La Ghetsimani , poezii, cu o prefaţă de Grigore Smeu, coperta IV cu un text de Gheorghe Grigurcu, Editura „Măiastra” (2009),  Îngerul din cadru, poeme, cu o prefaţă de Gheorghe Grigurcu, Editura „Scrisul Românesc” (2011); Pridvor de septembrie, poeme, cu o prefață de Lucian Gruia (Editura Fundației „Constantin Brâncuși”, 2013); Pridvor de veghe, antologie, Tipo Moldova, 2013.

Repere critice: Dumitru Bălașa, O poetă cu nume sacru, în „Gorjeanul”, 20 ianuarie 1995; Sabin Velican, «Limpezimi de mărgăritar», în „Gorjeanul”, nr. 1544, 11 februarie 1995; Ion Tarbac și colab.: Scriitori gorjeni – file de dicţionar, Editura  „Ager” -1998, pg.47-48; Al. Florin Țene, O sensibilitate melancolică, în „Convorbiri literare”, februarie 1999; Dr. Nina Stănculescu, «Iluminări în amurg», în „Portal-Măiastra”, anul II, nr. 1, 2006; Sorana Georgescu-Gorjan, Cuvinte împresurate de cearcănul reveriei, în „Portal-Măiastra”, anul III, nr. 3, 2007, pg.29; Ion Cepoi, Un remarcabil gest cărturăresc, în „Portal-Măiastra”, anul III, nr. 2(11), 2007; Nina Stănculescu, Un volum de prestanță, în „Diplomat Club”, Buc., an XV, nr. 5-6 (185-186), 2007; Alexandru Doru Șerban, Autori gorjeni şi cărţile lor – Dicţionar, Editura  „Măiastra” – 2007; Ovidiu Drimba, Microterținele poetei, în „Portal-Măiastra”, anul IV, nr. 2 (15), 2008; Lucian Gruia, «La Ghetsimani», în „Portal-Măiastra”, anul V, nr. 3 (20), 2009; Horia Gârbea, Zoia Elena Deju,« La Ghetsimani», „Luceafărul  de dimineață”, nr. 17, 2009; Gheorghe Grigurcu, «Îngerul din cadru», în „Gorjeanul”, vineri, 9 septembrie 2011.

*

Înscriindu-se, încă de la debut, pe meditația asupra sacrului, poezia Z.E.D. mărturisește „o fierbinte năzuință spre purificare, spre întâlnirea cu divinul, în răspăr cu materialismul opac, cu pragmatismul de atâtea ori cinic, devastator, el epocii noastre (…) Este o mărturie echivalentă cu un emoționant prinos sufletesc” (Gheorghe Grigurcu). În „Microterținele din Măiastra cerului – meditații «împresurate de cearcănul reveriei» – metafora caută uneori să lămurească o imagine prin adierea unui sentiment; alteori, să lămurească un sentiment prin fluturarea unei imagini. În sufletul poetei – «cuib de rândunică», senin «ca un fluture dalb» – totul «e liniște, dragoste și tăcere, totul e bucurie». Poeta e toată «învăluită de soare, plutind pe unde-argintii» și, privind-o, zeul din Weimar, îi declară ce este eine schöne Seele…” (Ovidiu Drimba).

Izvorând, așadar, dintr-un spirit profund religios, amintind de poezia Zoricăi Lascu, acest „lirism esențializat” exprimă „drama melodioasă a unei alergări între lumină și tenebre, țintind izbăvirea”, mărturisind totodată „o hermeneutică textuală de nuanță psaltică”, ca în La Ghetsimani (Grigore Smeu).

Există în această poezie o comuniune confraternă cu spiritualitatea, sub pavăza căreia intră și acest îndemn de ars poetica: „ca de obicei drăgăstos / îngerul: / vezi / să zbori la timp / nici în zorii tulburi / nici în amurg scămos / nici prea jos / în bătaia glonțului / și nici prea în dinadinsul / vulturilor rotitori.” (Să zbori la timp).

Cu Îngerul din cadru orizontul meditației lirice se extinde în sensul decantării problematicii existențiale, a unei implicări tot mai lucide și dramatice în contingențial, peste care se resimt, nostalgice, luminile transcendenței: «atinsă de aripa Îngerului / din cadru / trezită de bătaia / razei / din colțul ferestrei // în volbura neantului / blânda mea stea / rodnic coborâtoare / în golgota speranței.»

Pe aceeași linie de „problematizare a sacrului”, adică de lăsare în surdină a acelei fierbinte „rogatio” / rugăciuni și de fixare pe o ontognoseologie poetică mai profundă, se situează și Pridvor de septembrie, o meditație de autumnalitate spirituală și calmă asumare, de preaplin al zodiei și de rememorări esențializate (Lucian Gruia).

Anunțuri
  1. elena bradisteanu
    7 Aprilie 2017 la 15:36

    Poezia Zoiei Elena Deju e incarcata de spiritualitate si sensibilitate.Citind-o te apropii de sacru,de nepatruns,cum ar fi spus Blaga.

    Apreciază

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: