REFERINȚE CRITICE


Zenovie Cârlugea

LUCIAN BLAGA –

SFÂRŞIT DE SECOL, ÎNCEPUT DE MILENIU”

Opera şi viaţa unui mare creator se propagă în minţile exegeţilor ca nişte unde concentrice provocate de căderea unei pietre într-un lac liniştit. În cazul lui Lucian Blaga putem vorbi chiar de prăvălirea unei stânci sau de căderea unui meteorit în apă.

Prima undă acvatică recepţionată aparţine operei şi produce comentariul nemijlocit al  efectelor estetice şi semnificaţiilor acesteia, urmează a doua undă, provocând comentarea biografiei şi a corespondenţei autorului în cauză, iar în final se comentează lucrările exegeţilor.  Desigur, amplitudinile undelor scad progresiv, în schimb, propagarea lor se face, în conştiinţele cititorilor, tot mai departe.

 Toate fazele de receptare enumerate se regăsesc în cărţile dedicate operei şi biografiei lui Lucian Blaga, de către profesorul dr. Zenovie Cârlugea, din Târgu-Jiu (redactorul şef al revistei de marcă, Portal-Măiastra).

Exegetul a interpretat întâi opera titanului din Lancrăm (sub efectul primei unde), în cărţile: Poezia lui Lucian Blaga (1995) şi Dinamica antinomiilor imaginare (2005); apoi a cercetat aspecte biografice (acaparat de a doua undă), rezultând Lucian Blaga – solstiţiul sânzienelor (2010) – carte dedicată muzelor poetului-filosof (Domniţa Gherghinescu-Vania, Coca Rădulescu, Eugenia Mureşanu şi Elena Daniello – tolerate cu înţelepciune de Cornelia Brediceanu-Blaga pentru influenţa lor benefică asupra poeziei soţului); şi în sfârşit (cotropit de a treia undă) a scris cartea de interviuri cu personalităţi care l-au cunoscut pe autorul spaţiului mioritic: Lucian Blaga – între amintire şi actualitate (2011) şi a comentat cărţile exegeților contemporani:  Lucian Blaga – sfârşit de secol, început de mileniu.

Dinamica antinomiilor imaginare conţine imanent teza de doctorat a profesorului Zenovie Cârlugea, iar addenda cărţii Lucian Blaga – între amintire şi actualitate reprezintă o documentare, la faţa locului, prin Mărginimea Sibiului, pe urmele lui Lucian Blaga.

În cartea la care ne referim, LUCIAN BLAGA – SFÂRŞIT DE SECOL, ÎNCEPUT DE MILENIU (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2012), Zenovie Cârlugea analizează cu acribie şi competenţă, unele dintre volumele dedicate spiritului tutelar al Lancrămului, tipărite începând din a doua jumătate a secolului al XX-lea şi până astăzi. Din punct de vedere tematic, autorul grupează cărţile recenzate, astfel:

 

Cap. I Biobibliografia adăugită şi memorialistica familiei:

1. D. Vatamaniuc – LUCIAN BLAGA – CONTRIBUŢII DOCUMENTARE LA BIOGRAFIA SA ŞI A OPEREI (1998)

2. Dorli Blaga – TATĂL MEU, LUCIAN BLAGA (2005)

3. Cornelia Blaga-Brediceanu – JURNALE… (2008)

Cap. IICărţile referitoare la activitatea diplomatică a poetului-filosof:

4. Corneliu Blaga – LUCIAN BLAGA NECUNOSCUT (1993)

5. Octavian Vorobchievici – CU LUCIAN BLAGA ÎN PORTUGALIA (2005)

6. Nicolae Mareş – LUCIAN  BLAGA DIPLOMAT LA VARŞOVIA (2011)

7. George G. Potra – LUCIAN BLAGA ÎN DIPLOMAŢIA ROMÂNEASCĂ (2011)

Cap. IIINoi interpreteări ale operei blagiene:

8. Vasile Fanache – CHIPURILE TĂCUTE ALE VEŞNICIEI ÎN LIRICA LUI BLAGA (2003)

9. Mihai Cimpoi – LUCIAN BLAGA – PARADISIACUL, LUCIFERICUL, MIORITICUL (2011)

10. Ioan Mariş  – LUCIAN BLAGA – CLASICIZAREA EXPRESIONISMULUI ROMÂNESC (1998)

11. Corin Braga – Lucian Blaga – GENEZA LUMILOR IMAGINARE (1998)

Cap. IVNoi interpretări ale dramaturgiei blagiene:

12. Doina Modola –  LUCIAN  BLAGA ŞI TEATRUL….. (2003)

13. Constantin Cubleşan – LUCIAN BLAGA – DRAMATURGUL (2010)

14. Luminiţa Cebotari – FERMENTUL EXPRESIONIST ÎN TEATRUL BLAGIAN (2011)

15. Lucia Bâgiu – DRAMATURGIA BLAGIANĂ. INSTITUIREA ESTETICĂ A ABSOLUTULUI (2003)

Cap. VNoi interpretări ale metafizicii blagiene:

16. Traian Pop – LUCIAN  BLAGA – ONTOLOGIA CULTURII (2006)

17. Eugeniu Nistor – CONCEPTUL DE SPAŢIU MIORITIC ÎN FILOSOFIA LUI LUCIAN  BLAGA (2007)

18. Georges Piscoci-Dănesco – FILOSOFIA LUI BLAGA ÎN LIMBA FRANCEZĂ (traduceri din perioada 1988-1996)

19. Alexandru Husar – LUCIAN  BLAGA ÎNTRE AMINTIRE ŞI ACTUALITATE (2008)

Cap. VI  – Comentarii la cărţile de exegeză blagiană precum şi la monografia satului Lancrăm

20. Gheorghe Pavelescu – LUCIAN  BLAGA – EVOCĂRI ŞI INTERPRETĂRI (2008)

21. Mircea Popa – LUCIAN  BLAGA ŞI CONTEMPORANII SĂI (2007)

22. Ieronim Muntean – POLEMICILE LUI LUCIAN BLAGA (2007)

23. Ion Mărgineanu – CEREMONIA PAGINII – 21 PENTRU ETERNITATEA BLAGA (2008)

24. Radu Cărpinişianu – CONTRIBUŢII LA EXEGEZA BLAGIANĂ (2007)

25. Dorin Ovidiu Dan – LANCRĂM, VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT (2000)

Am enumerat titlurile cărţilor comentate de Z. Cârlugea pentru a releva faptul că  undele de receptare cărora le corespund reprezintă un simptom pentru gradul de actualitate al unuia dintre titanii spiritualităţii noastre.

Din cele şase cărţi selectate de autor dintre cele tipărite în a doua jumătate a secolului trecut, două se referă la opera blagiană (Corin Braga şi Mihai Cimpoi), una la filosofia blagiană tradusă în limba franceză, două la activitatea diplomatică şi una la biobibliografie, cu alte cuvinte, întâlnim trei lucrări care decurg din primul val interpretativ (între care una se referă la traduceri) şi alte trei revocate de al doilea val.

Din cele nouăsprezece cărţi selectate de autor dintre cele tipărite la începutul mileniului trei, şase sunt interpretări ale operei blagiene, unsprezece aparţin valului următor, una adună polemicile poetului-filosof şi una este dedicată istoricului satului natal al titanului, Lancrămul.

Ce rezultă din această analiză statistică?

Deşi ponderea interpretărilor directe ale operei blagiene este în scădere faţă de cele dedicate biografiei, corespondenţei şi comentariilor exegezelor (3/3 la sfârşitul secolului, 6/13 la început de mileniu), opera blagiană se menţine în actualitate (6 interpretări ţin de primul val al receptării, acum, la început de mileniu).

Să enumerăm câteva concluzii asupra cărţilor selectat de Z. Cârlugea în cercetarea sa.

În cadrul cărţilor biografice, demnă de tot interesul este cea semnată de fiica poetului, Dorli Blaga, în care descoperim informaţii din dosarul de urmărire al poetului-filosof de către securitatea socialistă, precum şi câteva nume sonore din cadrul delatorilor. Lăsăm cititorilor surpriza descoperii acestora, lecturând cartea.

Între volumele dedicate operei blagiene, ţin să remarc următoarele trei pentru originalitatea interpretativă adusă. Cartea lui Corin Braga cercetează opera şi biografia poetului din punct de vedere psihanalitic, marjând pe complexul copilului nedorit (venit pe lume după moartea surorii sale, Lelia, survenită la vârsta de un an şi jumătate); lucrarea academicianului Mihai Cimpoi pentru legătura inedită pe care o semnalează între paradisiac, luciferic şi mioritic, evidenţiind că, mioriticul decurge silogistic ca sinteză între paradisiac şi luciferic, şi volumul lui Vasile Fanache pentru relevarea chipurilor tăcute ale veşniciei din lirica blagiană, ca imagini ale unei poetici a tăcerii.

Acum putem concluziona prin ce seduce opera blagiană şi astăzi:

–          poezia, prin tensiunea dramatică a temelor existenţiale abordate;

–      dramaturgia, propunând un teatru de idei care ar putea resuscita interesul spectatorului, adormit de postmodernismul demolator;

–      metafizica, prin speculaţia intelectuală pe care ne-o propune asupra Demiurgului, depăşind faza abulică a habotnicului religios care se ghidează după axioma: „crede şi nu cerceta!”

În Addenda sunt redate recenziile scrise de critici renumiţi referitoare la cărţile dedicate lui Blaga de către Zenovie Cârlugea: Gheorghe Grigurcu, Mircea Popa, Ovidiu Moceanu, Jeana Morărescu, Monica Grosu etc. Din aceste comentarii se desprind câteva concluzii referitoare la calităţile de cercetător ale autorului: puterea de sinteză, informaţia la zi, modernitatea interpretărilor, claritatea expunerii.

Cartea profesorului Zenovie Cârlugea demonstrează ataşamentul autorului la opera blagiană. Nu întâmplător a fost premiata la a XXXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Sebeş (6-9 mai 2012). Autorul ar merita premiat şi pentru întreaga suită de cercetări pe care le-a dedicat până în prezent eternităţii lui Lucian Baga.

                                                                                                             Lucian GRUIA

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: