Brâncuși – Azi (2000)


Brâncuși – azi



 

 

 

,,BRÂNCUŞI  – AZI”

(Editura Ministerului de Interne, București, 2000)

După  ce a recenzat în paginile revistei ,,Brâncuşi” cărţile dedicate în ultimul deceniu ,,Titanului din Hobiţa Gorjului”, criticul şi poetul târgujian Zenovie Cârlugea devine, prin preocuparea dovedită şi obârşia inspiratoare a temei abordate, comentatorul ,,predestinat” al brâncuşiologiei momentului.

Cartea pe care o rezumăm, BRÂNCUŞI – AZI (după părerea mea un titlu mai adecvat ar fi BRÂNCUŞIOLOGIA – AZI), inventariază monografic lucrările a nu mai puţin de 19 brâncuşiologi români şi străini, aflaţi printre cei mai importanţi specialişti ai ultimei jumătăţi de veac.

Lucrarea la care ne referim este prima de acest fel realizată la noi şi probabil pe plan mondial, adresându-se totodată celor care vor să se iniţieze în tainele statuarei brâncuşiene şi nu ştiu de la care exeget anume să pornească în întâmpinarea prezumţiilor proprii, cât şi cercetătorilor domeniului respectiv.

Aşa cum subliniază autorul în ,,Cuvântul înainte”, brâncuşiologii menţionaţi (de data aceasta mai numeroşi decât cei analizaţi în volum) pot fi categorisiţi după gradul de aderenţă al demersurilor critice avansate, la trei teme fundamentale ale domeniului şi anume:

  1. exegeţii aliniaţi la primordialitatea acordată sursei etno-folclorice autohtone în geneza statuarei artistului (Carola Giedion-Welcker, Athena Tacha Spear, Petru Comarnescu, Ionel Jianou, George Uscătescu, Edith Balas, V.G.Paleolog, Ştefan Georgescu-Gorjan, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Nina Stănculescu, Constantin Zărnescu, Ion Mocioi, Dumitru Daba etc.);
  2. exegeţii pentru care sursele livreşti, esoterico-iniţiatice şi mitologia universală devin unicele izvoare de inspiraţie ale sculptorului nostru ( Frederich Teja-Bach, Cristian Robert-Velescu, Radu Varia, Sergiu Al-George şi chiar Sidney Geist pe alocuri);
  3. exegeţii pentru care geneza artei brâncuşiene coboară printr-un soi de anamneză, prin inconştientul colectiv al naţiei, de la tradiţia românească la tradiţia primordială a umanităţii, formată în paleoliticul superior şi neolitic (Mircea Eliade, Mircea Deac, Adrian Petringenaru), subiect care câştigă tot mai mult teren la ora actuală.

Între apele clasificărilor 2 şi 3 pendulează Ion Pogorilovschi, care consideră că Brâncuşi crează direct din matricea stilistică românească, Carola Giedion-Welcker care cataloghează opera ,,părintelui sculpturii moderne” drept o sinteză magnifică între Orient şi Occident şi iarăşi Ion Pogorilovschi şi Nina Stănculescu, care descoperă subiecte provenind din creştinismul cosmic al locului în tematica brâncuşiană: primul pe linia unei religii apolinice universale, ce poate fi regăsită în structura Templului eliberării (proiectat pentru maharadjahul Holckar din Indor) cu celula lui de meditaţie structurată cruciform, templu omologabil stâlpului cu mere ce susţine casa patriarhală românească (stâlp cosmic totodată); a doua, pe filiera isihastică promovată de călugărul Nicodim întemeietorul mănăstirii Tismana, binecunoscută sculptorului hobiţean.

Ce confruntări majore apar între brâncuşiologi datorită apartenenţei lor la una dintre aceste tabere? Foarte simplu.

Autorii care fac din genialul nostru artist un simplu executant al unor teme livreşti sau esoterice/iniţiatice îi neagă originalitatea, la rândul lor îi consideră pe apărătorii specificului autohton drept tradiţionalişti insuficienţi de cultivaţi. Desigur, şi aceştia din urmă cad uneori în interpretări puerile, de dragul descoperirii cu orice preţ a unor teme folclorice în statuara brâncuşiană. Adepţii manifestării Tradiţiei Primordiale în opera brâncuşiană împacă şi capra şi varza, întrucât ei coboară în adâncul psihicului, acolo unde toate mitologiile naţionale se întâlnesc.

Atunci cum putem delibera?

A nega specificul românesc al artei lui Constantin Brâncuşi înseamnă  a-i tăia rădăcinile de care el însuşi nu s-a lepădat niciodată. A coborî introspectiv prin sufletul artistului şi inconştientul colectiv până la Marea Tradiţie primordială nu înseamnă a nu păstra elemente specifice ale psiho-mentalului românesc, care fac recognoscibil demersul său artistic. Aşadar, Brâncuşi a mers spre universal pe traseul stilizării specific autohtone.

Ce ar mai fi de spus?

Desigur, criticul Zenovie Cârlugea, cu acribia-i şi prudenţa-i bine cunoscute, remarcă în interpretările sale, diferenţa specifică între brâncuşiologii înregimentaţi aceleaşi teme. Astfel, exegetul american Sidney Geist, ca sculptor, priveşte exact capodoperele brâncuşiene din punct de vedere tehnic; elveţianca C.Giedion-Welcker, desemnată de însuşi sculptorul să-i scrie monografia, interpretează sensibil şi exact mesajul capodoperelor, subliniind totodată importanţa soclurilor în augumentarea semnificaţiilor sculpturilor; americanca Athena Tacha Spear realizează prin teza ei de doctorat, la Paris, condusă de André Chastel, cel mai important studiu dedicat ,,Păsărilor” brâncuşiene; Ionel Jianou – prisian prin adopţie încearcă primul să contureze un univers artistic ,,Brâncuşi” coerent; universitarul madrilez George Uscătescu cercetează influenţa lui Brâncuşi în arta secolului al XX-lea; Edith Balas,desăvârşindu-şi lucrarea ei de doctorat de la Universitatea din Pittsburg, militează pentru specificul românesc al artei lui Brâncuşi.

Între exegeţii români: V.G. Paleolog este primul comentator al operei brâncuşiene, prin cărţile publicate la Craiova în anii 1938 şi 1944; Barbu Brezianu devine – prin BRÂNCUŞI IN ROMÂNIA (Ed. Academiei, Buc., 1974), carte exemplară prin acribia ştiinţifică, tradusă în 1998 în franceză şi engleză – , cel mai cunoscut brâncuşiolog român în străinătate; Ion Pogorilovschi, etnolog şi filosof, devine polemist de temut prin riposta dată exegeţilor esoterici (PASĂREA MĂIASTRĂ ŞI SURSELE – Ed. Fundaţiei ,,C. Brâncuşi”, Tg.-Jiu, 1995); Constantin Zărnescu are meritul de a fi primul care a reuşit să adune din reviste, cataloage şi mărturiile celor care l-au cunoscut pe artist, părerile acestuia despre viaţă, artă în genere şi propria-i creaţie – AFORISMELE ŞI TEXTELE LUI BRÂNCUŞI (Ed. ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 1980).

Pentru promovarea imaginii lui Brâncuşi şi a noastră în străinătate, mai trebuie să menţionăm albumul lui Mircea DeacROMÂNUL BRÂNCUŞI (Ed. Thausib,1996) şi desigur, varianta engleză aCOMENTĂRII CAPODOPEREI a lui I. Pogorilovschi (1987). In ceea ce-l priveşte pe ultimul exeget menţionat, Ion Pogorioovschi, mă surprinde faptul că nu i se comentează COMENTAREA CAPODOPEREI – Ed. ,,Junimea”, Iaşi, 1976, cea mai importantă analiză a Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu realizată până în prezent şi nici nu i se trec în palmares premierele hermeneutice de decodificare a semnificaţiilor sculpturilor Rugăciuneşi Fiul risipitor.

În concluzie, cartea lui Zenovie Cârlugea este foarte necesară, deocamdată incompletă, nu comentează pe Teja Bach, unele din cărţile importante ale lui V.G.Paleolog şi Ion Pogorilovschi, Pontus Hulten, Natalia Dumitresco şi Alexandre Istrati, Marielle Tabart etc. Acum după ce în Anul Internaţional Brâncuşi (2001) au apărut peste 30 de cărţi dedicate sculptorului gorjean, reeditarea ei este imperios necesară.

Ce va mai face autorul în continuare?

Citind tot ce s-a scris până în prezent în exegeza brâncuşiană, va încerca desigur să-i dedice şi el o carte sculptorului hobiţean. De fapt, şi-a şi trădat modul de abordare, comentând textele şi aforismele adunate de C. Zărnescu. Zenovie Cârlugea îşi va începe demersul exegetic pornind tocmai de la aceste texte ce nu suportă contrazicere. Dar greul abia începe. Cunoscându-i rigoarea şi voinţa, sunt convins că Zenovie Cârlugea va reuşi să producă o carte de referinţă în exegeza brâncuşiană.

 

Lucian GRUIA

Portal-MĂIASTRA


Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: