Folclor de pe Valea Amaradiei (2007)


FOLCLOR DE PE

VALEA AMARADIEI


 

 

CUVÂNT ÎNAINTE

     FOLCLOR DE PE VALEA AMARADIEI – vechi de 100 de ani reproduce textele dintr-un caiet vechi ce s-a aflat în posesia preotului Nicolae M. Cârlugea, originar din satul Băceşti, comuna Cordeşti, Plasa Hurezani (azi comuna Stejari-Gorj). Este vorba de un manuscris olograf în care au fost adunate, succesiv, cântece din popor, de către Alexandru I. Truie, M. Z. Safta/Săftescu şi preotul Marin Gh. Cârlugea (răpus, de tifos exantematic, pe front, în 1918, – tatăl preotului N.M.Cârlugea, decedat în 1994).

Cântecele au fost scrise pe câte o pagină şi pe două coloane, filele păstrate fiind numerotate de la 20 la 61, primele 19 pagini ale caietului pierzându-se. Textele acoperă o binecunoscută tematică folclorică (dragostea, haiducia, cătănia, înstrăinarea, dorul şi jalea).

Întrucât a treia parte (şi ultima) din cântecele transcrise sunt semnate de preotul Marin Gh. Cârlugea din Băceştii Gorjului, deducem că întregul material folcloric olograf adunat aici este anterior acestei datări (1918), cu menţiunea că în unele texte scrise de Al. I. Truie sunt trimiteri directe la experienţa frontului (Galiţia, Ardeal, Moldova). Este evocată, de asemenea, în două rânduri, figura aeroplanistului Aurel Vlaicu, prăbuşit la Câmpina în temerara încercare de trecere a Carpaţilor, la 13 septembrie 1913, rapsodul din Băceşti atribuindu-i acestuia şi meritul survolării Bulgariei în războiul balcanic (era, desigur, vie, în conştiinţa românilor, recuperarea cadrilaterului prin Tratatul de la Bucureşti din 10 august 1913).

În Addenda am reprodus materialul folcloric cules de preotul Nicolae M. Cârlugea, în anul 1929, de la Constantin C. Ilie, Elena Preotu, Nicoliţa şi Vica Uină, Ionică Ghimpău, Niţu Tudor Ghimpău. Se adaugă la acestea, transcrise de pe foile păstrate, cântecele populare consemnate, în decembrie 1929, de Ilie C. Vulpe, şi acesta originar tot din Băceştii Cordeştilor.

În continuare, sunt reproduse textele culese de subsemnatul, în urmă cu peste 40 de ani, de la Ciontu Alexandru (81 ani) şi Elena Constantinescu (77 ani) din satul Măiag (fosta Valea Boului), comuna Cruşeţu – o altă autentică vatră folclorică de pe Valea Amaradiei, situată la extremitatea sudică a judeţului.

Majoritatea cântecelor sunt, oarecum, de regăsit, în diferite variante, în satele de pe Valea Amaradiei gorjene (Logreşti – Hurezani – Căpreni – Stoina – Cruşeţu), însă, având în vedere valoarea documentar-olografă, de arhivă, a materialului valorificat acum, nutrim convingerea că publicarea acestor texte constituie un act de restituire şi cinstire privind creaţia populară din această frumoasă şi bogată zonă etno-folclorică, mai puţin investigată de specialişti.

Prof. dr. Zenovie CÂRLUGEA

Februarie-martie 2008,
Târgu-Jiu
  1. livia
    29 Februarie 2012 la 0:13

    vreau şi eu cartea asta

    Apreciază

  2. 29 Februarie 2012 la 0:24

    daca locuiti pe Valea Amaradiei, o gasiti la Biblioteca din Hurezani
    sau la Biblioteca din Crasna – Gorj
    NB.dar ati uitat sa va recomandati…

    Apreciază

  3. Marius Georgian Bobleagă
    12 Iulie 2015 la 22:43

    De unde pot procura și eu această carte? Locuiesc în București.

    Apreciază

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: